Date Generale

Judeţul Cluj se situează în jumătatea nord-vestică a ţării, între paralelele de 47°28'44" în nord şi 46°24'47" în sud, respectiv meridianele de 23°39'22" în vest si 24°13'46" în est. Se întinde pe o suprafaţă de 6674 kmp desfăşurată în zona de contact a trei unităţi naturale rerezentative : Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Cîmpia Transilvaniei şi se învecinează la nord-est cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la est cu judeţul Mureş, la sud cu judeţul Alba, iar la vest cu judeţele Bihor şi Sălaj.

Relieful este predominant deluros şi muntos, altitudinile maxime înregistrîndu-se în masivele Vlădeasa 1842 m şi Muntele Mare 1826 m , iar altitudinea minimă la ieşirea Someşului din judeţ 227m.

Reţeaua hidrografică este reprezentată de rîurile: Someşul Mic inclus aproape integral în cuprinsul judeţului, Crişul Repede şi Arieşul inferior, lacuri naturale şi iazuri ( Cătina Popii I şi Popii II, Geaca, Ţaga etc.) şi de lacurile de interes hidroenergetic : Beliş-Fîntînele, Tarniţa şi Gilău.

Apele de adîncime sunt mai slab reprezentate şi se caracterizează prin mineralizare ridicată. Izvoare minerale sulfatate, calcice, clorosodice, relativ bogate, se găsesc la Dezmir, Cojocna, Gădălin, Sic, Gherla, Leghia, Someşeni, Turda etc.

Prin poziţia sa, judeţul Cluj beneficiază de un climat continental moderat.

În sectorul muntos (masivele Vlădeasa şi Muntele Mare), mediile anuale ale temperaturii aerului sunt de 2° C, iar în restul teritoriului de 6° C. Amplitudinile termice anuale au valori cuprinse între 17 - 19 ° C în zona montană şi cresc la 23-25 ° C în regiunile deluroase, de podiş şi cîmpie.

Precipitaţiile se repartizează inegal, cu cantităţi minime în zona Turda - Cîmpia Turzii (cca 550 mm) şi maxime în masivul Vlădeasa (cca 1400 mm).

În medie, valorile anuale ale precipitaţiilor ajung la 600 - 650 mm în Cîmpia Transilvaniei, 650 - 700 mm în podişul Someşan şi peste 900 - 1000 mm în zonele muntoase.

Judeţul Cluj beneficiază de situarea sa la intersecţia unor importante magistrale feroviare şi rutiere care-i asigură legaturi lesnicioase cu toate zonele ţării. De asemenea, aeroportul din municipiul Cluj-Napoca conferă legături curente şi rapide cu capitala ţării atît pentru cerinţele judeţului cît şi pentru ale unor localităţi limitrofe.

Judeţul Cluj dispune de bogate şi variate resurse naturale.

Minereurile de fier au intrat în circuitul economic din anul 1962, prin exploatările de la Căpuşul Mic şi Băişoara, fiind efectuate pe parcurs şi o serie de prospecţiuni geologice la Vlaha, Săvădisla şi Cacova Ierii. Combustibilii minerali sunt reprezentaţi prin cărbunii bruni exploataţi în zona Ticu-Dîncu-Băgara şi turbă, exploatată în sectorul Călaţele şi Căpăţîna. Există, de asemenea, un dom gazeifer la Puini în Cîmpia Transilvaniei.

Pe lîngă minereuri de fier şi combustibili minerali, există în judeţ, o gamă variată de minerale utile şi roci, între care: cuarţ în Muntele Mare şi în perimetrul localităţii Someşul Rece (unde se găseşte şi feldspat), dacite şi andezite în masivul Vlădeasa şi în perimetrul localităţilor Morlaca, Bologa, Poieni, Săcuieu, Stolna şi Iara, granite în masivul Muntele Mare, calcare şi dolomite utilizate pentru fabricarea lianţilor (var, ciment), exploatate la Sănduleşti, Tureni, Surduc, Buru,Poieni etc., tufuri calcaroase de buna calitate cu cariere la Tioc-Corneşti, nisipuri caoline la Popeşti, Topa, Băgara, Gîrbau etc., sare, cu însemnate rezerve la Ocna Dejului, Turda, Cojocna, Sic, Nires, balastiere pe Someşul Mic la Gilău, Floreşti şi pe Arieşul inferior.

Reşedinţa judeţului este municipiul Cluj-Napoca (al cincilea municipiu mare al ţării).

Judeţul cuprinde 5 municipii, 1 oraş şi 75 comune cu 420 sate.

Populatia:

La 1 iulie 2003 judeţul Cluj avea o populaţie stabilă de 684383 locuitori din care 331681 de sex masculin ( 48,5% ) şi 352702 de sex feminin ( 51,5% ).

Raportată la suprafaţa teritoriului, rezultă o densitate de 102,5 locuitori pe 1 kmp.

Din totalul populaţiei judeţului, 453722 locuitori trăiesc în mediul urban, gradul de urbanizare demografică fiind de 66,3 %, ceea ce înseamnă că la fiecare trei persoane, două locuiesc în municipii sau oraşe.

Două treimi din populaţia urbană aparţine municipiului Cluj - Napoca ( 294906 ), urmînd în ordine descrescătoare municipiul Turda ( 58571 ), municipiul Dej ( 39718 ), municipiul Cîmpia Turzii ( 27728 ), oraşul Gherla ( 22898 ) şi oraşul Huedin ( 9901 ) .

Populaţia din mediul rural, grupată în cele 75 comune ale judeţului, prezintă -sub aspect numeric - o gamă variată de colectivităţi, pornind de la comune cu o populaţie sub 1500 locuitori, cum e cazul comunelor Aiton ( 1349 ), Aluniş ( 1382 ), Buza ( 1404 ), Beliş ( 1433 ), Jichişul de Jos (1310), Palatca ( 1356 ), Valea Ierii ( 1015 ), Vultureni ( 1498 ), Ploscoş ( 735 ), pînă la comune cu peste 7500 locuitori cum sunt : comuna Apahida ( 8560 ), Baciu ( 8113 ), Gilău ( 7961 ) şi Floreşti (7633 ).

La 1 iulie 2003 aveau domiciliul în localităţile din judeţ ( populaţia legală ) 681338 persoane, din care 449807 în mediul urban.

Populaţia în vîrstă de muncă (16-62 ani – bărbaţi şi 16-57 ani femei cît şi alte categorii aferente) la 1 ianuarie 2004 era de 431800 persoane ( 51,7% fiind bărbaţi ); din total, 299700 persoane constituiau populaţia civilă ocupată.

Economia:

Clujul face parte din categoria judeţelor cu o economie complexă şi diversificată, cu ponderi importante în economia naţională, fiind - din acest punct de vedere - cel mai important centru administrativ - teritorial din nord - vestul ţării.

Economia judeţului Cluj a avut şi are la bază bogatele resurse materiale, poziţia geografică avantajoasă, cu posibilităţi facile de comunicaţie pe căile feroviare şi rutiere, rezerve importante de forţă de muncă de înaltă calificare şi cu tradiţie în numeroase domenii, capacitate deosebită de adaptare la cerinţele pieţei concurenţiale, datorită puternicelor centre de şcolarizare la toate nivelurile cît şi a celor de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică de care dispune.

În structura activităţilor economice, locul preponderent îl ocupă industria prelucrătoare în cadrul căreia sunt reprezentate majoritatea ramurilor existente la nivel naţional. Este ilustrativ de menţionat că peste 25,1 % din populaţia ocupată îşi desfaşoară activitatea în subramurile industriale.

Condiţiile pedo-climatice specifice au favorizat şi dezvoltarea agriculturii - a doua ramură ca pondere în economia judeţului - în cadrul acesteia un rol important revenind zootehniei.

Pe terenurile în pantă pe parcursul anilor, au fost create numeroase livezi cu pomi fructiferi valoroşi, îndeosebi în partea centrală, de nord şi nord-est a judeţului, pe dealurile din zona municipiului Cluj, Baciu, Apahida, Dej, Căşei, Cîţcău, Mica etc.

Materialele de construcţie existente în stare naturală cît şi cele rezultate din prelucrarea industrială, au favorizat dezvoltarea unei reprezentative ramuri de profil, respectiv activitatea de construcţii.

Fondul forestier inclusiv suprafeţele cu vegetaţie forestieră care acoperă o suprafaţă de 170238 ha (25,5% din suprafaţa judeţului) a fost şi este organic conectat la dezvoltarea mai multor ramuri economice, îndeosebi a industriei şi construcţiilor.

În context este de relevat şi existenţa unui bogat şi variat potenţial turistic, cu precădere în zona munţilor Apuseni, cu posibilităţi reale de amplificare a activităţilor din acest domeniu, în cadrul procesului de restructurare şi privatizare a economiei judeţului.

Cultura si Arta:

Judeţul Cluj este unul din cele mai importante centre ale ţării nu numai în privinţa învăţămîntului ci şi în cea a vieţii culturale şi artistice.

Reşedinţa judeţului, municipiul Cluj-Napoca este o adevărată cetate culturală cu prestigiu recunoscut şi peste hotarele ţării. Aici funcţionează o filială a Academiei Romîne, filiale ale uniunilor de scriitori, compozitori şi artisti plastici, Teatrul Naţional şi Opera Romînă de Stat, Teatrul Maghiar şi Opera Maghiară de Stat, Teatrul de păpuşi cu secţii în limba romînă şi maghiară, Filarmonica de Stat, care are şi o secţie de muzică populară, studiouri teritoriale ale Societăţilor Naţionale de Radio şi Televiziune, posturi private de radio şi televiziune prin cablu, Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie, Muzeul Zoologic, Muzeul Etnografic al Transilvaniei cu o secţie în aer liber, muzee care, prin numărul impresionant de exponate, reprezintă cultura materială şi spirituală a populaţiei romîne şi a etniilor conlocuitoare din Transilvania făurită şi trăită de-a lungul secolelor de viaţă comună.

De asemenea, funcţionează de mulţi ani un teatru dramatic în municipiul Turda, muzeele de istorie din Turda, Dej şi Gherla, Muzeul memorial “Octavian Goga” din comuna Ciucea, Grădina botanică din Cluj-Napoca - puternic centru de atracţie a turiştilor romîni şi străini - care dispune de o colecţie de specii rare realizate prin colaborare cu instituţii de profil de pe diferite meridiane ale globului.

Reţeaua instituţiilor de cultură deţine şi 8 cinematografe care au prezentat în cursul anului 2003 aproape 10 mii de spectacole.

La finele anului 2003 existau în judeţ 439 de biblioteci care deţineau 10574 mii volume; din totalul unităţilor funcţionau : o bibliotecă de interes naţional, 12 biblioteci aparţinînd instituţiilor de învăţămînt superior, 69 biblioteci specializate, 276 biblioteci şcolare şi 81 de biblioteci publice.

Sanatate:

Clujul este şi un puternic centru clinic, solicitat de pacienţi din multe judeţe ale Transilvaniei şi chiar din alte zone ale ţării. În anul 2003 asistenţa medicală a populaţiei judeţului era asigurată în 22 spitale cu 7005 paturi, un sanatoriu antituberculos ( 105 paturi ), o policlinică în sistemul de ocrotire a sănătăţii de stat, numeroase cabinete private şi 6 policlinici particulare, ěn activitatea medico-sanitară fiind antrenaţi 3745 medici şi stomatologi şi 4829 personal sanitar cu pregatire medie. Raportînd numărul populaţiei la cel al medicilor revine, în medie, la fiecare medic, 216 locuitori.

Au beneficiat de asistenţa medicală în anul 2003, în unităţi spitaliceşti, 256 mii persoane, totalizînd 2053 mii om - zile spitalizare, durata medie de internare pentru o persoană fiind de 8,0 zile. În ultimii ani au apărut în reţeaua sanitară un număr apreciabil de unităţi de asistenţă medicală prin cabinete private, preponderent cu profil stomatologic,cît şi pentru prepararea şi comercializarea medicamentelor şi pentru analize de laborator. La finele anului 2003, funcţionau în acest sector, 3 spitale, 6 policlinici, 390 cabinete medicale, 296 cabinete stomatologice, 10 laboratoare medicale şi 124 laboratoare de tehnică dentară, 38 depozite farmaceutice şi 139 farmacii.

Turism:

Eterogenitatea cadrului natural ce se remarcă printr-un peisaj plin de pitoresc la care se adaugă vestigii istorice evocatoare ale unor momente din trecutul ţării noastre, numeroase monumente de artă şi elemente etnografice şi folclorice originale fac din teritoriul judeţului Cluj un centru de mare atractivitate turistică, pe plan intern şi internaţional.

Potenţialul turistic se reflectă în condiţiile deosebit de favorabile oferite pentru practicarea unei game variate de forme : drumeţie, alpinism, turism auto, sporturi de iarnă şi de vară, odihna de scurtă şi lungă durată, tabere de copii şi tineret, tratament balnear etc.

Dintre zonele şi obiectivele de mare atractivitate turistică trebuie menţionate :

-Vlădeasa şi Muntele Mare care se impun prin masivitatea reliefului, extensiunea pădurilor de răşinoase, aer ozonat, strat de zăpadă apreciabil şi de durată, favorabilă sporturilor de iarnă;

-Munţii Trascăului, deosebit de spectaculoşi datorită formelor de relief modelate în calcare, pe o arie relativ restrînsă putînd fi întîlnite patru sectoare de chei (Cheile Turzii, Turenilor, Borzeştilor şi Colţeştilor), defilee, stînci impozante, pereţi de calcare, peşteri etc.;

-Muntele Băişorii, zona ce se remarcă prin peisaje de excepţionala frumuseţe căutată vara de amatorii de vînat şi pescuit şi iarna de cei ai “ sportului alb”;

-zona Gilău - Tarniţa, care oferă condiţii deosebite pentru agrement la sfîrţit de săptămînă;

-zona Beliş - Fîntînele situată pe malul stîng al lacului de acumulare, pretabilă pentru agrement şi practicarea de sporturi nautice.

Staţiunile balneoclimaterice prezintă, în general, interes doar la nivel local, însă Băile Someşeni, Cojocna, Băiţa, Turda şi Ocna Dejului, cu proprietăţi terapeutice deosebite, justifică eforturi pentru modernizarea şi lărgirea amenajărilor, care pot extinde aria de interes dincolo de limitele judeţului.

Bogăţia de monumente istorice, a locurilor cu rezonanţă similară ca şi patrimoniul arhitectural, incluse în mare parte în circuitul naţional, constituie o certă şi permanentă sursă de atracţie turistică.

În municipiul Cluj - Napoca atrag atenţia monumente ca : Biserica Sf. Mihail biserică a Franciscanilor , Statuia ecvestră reprezentînd pe Sf.Gheorghe ucigînd balaurul, Statuia ecvestră a lui Matei Corvin, Biserica reformată ridicată de Matei Corvin, Statuia ecvestră a domnului romîn unificator Mihai Viteazul, Bastionul Croitorilor, Clădirea Redutei - de care se leagă memorabile evenimente din istoria transilvană, Teatrul Naţional, Catedrala ortodoxă, grupul statuar Şcoala Ardeleană, monumentul Ostaşului Romîn, statuia lui Avram Iancu, statuia lui Mihai Eminescu şi a lui Lucian Blaga etc. Tot aici, de mare interes turistic sunt : Muzeul Naţional de Artă, al doilea din ţară ca zestre de artă romînească dar şi străină (peste 4000 de lucrări), Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (peste 100000 piese), Muzeul Etnografic al Transilvaniei (peste 65000 de exponate), Secţia în aer liber a Muzeului Etnografic (85 de unităţi), Muzeul memorial Emil Isac, Colecţia de istoria farmaciei, Muzeul de Mineralogie şi Geologie şi Muzeul Zoologic (peste 140000 piese).

Grădina botanică, una dintre cele mai cunoscute şi mai bine organizate din sud-estul Europei, oferă un bun prilej de destindere, dar şi de instruire pentru numeroşi turişti din ţară şi străinătate.

În municipiile Dej şi Turda, bisericile în stil gotic din secolele XIV - XVI, aflate în pieţele centrale, constituie importante puncte de atracţie.

Casele memoriale vin să întregească patrimoniul de monumente cu atracţie turistică : Dr. Ioan Raţiu la Turda şi Octavian Goga la Ciucea.

Transformarea turismului într-o activitate de tip industrial, care să ridice la adevărata valoare importantul potenţial de care judeţul Cluj dispune, cu profitabilitate atît pentru ofertanţi cît şi pentru tot mai numeroşi beneficiari, obligă la schimbări de mentalitate, stimularea pe multiple căi a iniţiativei private, responsabilitate din partea organelor cu atribuţiuni de decizie, care să conştientizeze inepuizabila sursă de venit a acestei activităţi, reorganizarea şi modernizarea amenajărilor turistice şi o susţinută campanie publicitară atît în ţară cît şi peste hotare.